Voila l’ete

Vine-o vara, vine-o seara…in care privesti pana departe la orizontul din tine.
Si poate dai din intamplare peste un fir de nisip prins in ata nasturilor de la pantaloni, peste 2 bilete vechi de tren, din alea mototolite, din carton taxat, peste un borcan cu dulceata de lubenita pe care sa il intinzi peste felii de unt cu paine.

Si uite-asa mai vine-o vara si mai vine-o seara, cu paie si frunze intre degete, cu aer intre buza de sus si buza de jos, cand suieri un fluierat la miezul noptii cand e in sfarsit racoare.

Ma, da’ lung mai e orizontul asta din noi…si duuulcee..

Advertisements