Life doesn’t come with instructions
Exista greseli necesare, asa cum exista prieteni necesari, locuri necesare, cuvinte necesare.
Exista obiecte, fiinte, reusite, esecuri, ganduri si senzatii care sunt la locul potrivit in momentul potrivit, chiar daca le constietizam atunci sau mai tarziu.
Exista oameni pe care ii iubim si oameni pe care ii iertam, asa cum sunt sunt oameni care ne iubesc si ne iarta.
Se intampla des sa gresim si mai ales sa gresim la fel.
Gresim o data.
De doua ori.
Daca gresesc la fel de 2 ori ma oftic. Ma enervez pe mine insami ca parca nu invat din ele, ca le stiu, ca le stiam si-am picat in aceeasi cursa, ca e inutil si stupid.
Si-apoi imi amintesc din nou, nu chiar atunci, ci dupa ceva timp, cand imi trece si ma linistesc in mine: e firesc sa gresesti, e firesc sa urli, sa tipi, sa te enervezi, sa spumegi.
E firesc sa-ti pice o tornada in cap intr-o zi, eventual mai multe fix in aceeasi zi, c-apoi sa devii mai bun decat ai fost inainte. Cu totii suntem frumosi si geniali cand lucruri merg bine, ce ne departajeaza e rezistenta la urat sau mai bine zis intalnirea cu esecul. Cat de frumos esti dupa ? Cum si ce devii ?
Viata nu vine cu instructiuni, nu are un pachet de cateva sute de pagini atasate, care sa iti explice pe capitole ce sa faci si ce nu, ce sa mananci, ce sa bei, cate ganduri sa gandesti ca sa-ti fie bine, in ce ordine perfect esentiala, care-i atitudinea ideala fata de vecini si maniera de a te iubi pe tine si pe cel/cea de langa tine.
Macar asa cateva randuri sa ai de unde incepe…Sigur “fii bun, nu minti, nu-i rani pe ceilalti”. Dar ma refer a instructiuni reale, in situatii practice din viata de zi cu zi.
Totul e sa-ti gasesti ceva-ul din tine care sa te faca sa iti dai seama in momentul ala ca e ok. Ca nu esti the biggest screw up si sa treci mai departe. Morala si ce inveti vine pe parcus si din experienta am observat ca lectiile de viata sunt interpretate si reinterpretate odata la vreo 3 ani. Poate d-aia viata nu vine cu instructiuni, ca totul e asa flexibil si ca o experienta e reinvatata in functie de multe altele. The golden rule is there is no golden rule.
Eu am inceput incet, cu pasi mici, trecand pe-o foaie lucruri despre mine, in speranta ca lectiile vor fi mai intense si ca voi face sa se intample numai greselile necesare. Am inceput cu lucruri pe care le stiu de-a lungul vremii, din care am invatat lectia, insa nu si sa nu reiau greseala. Daca vreti, un fel de ghid al meu despre mine si pentru mine (yes, I’m leaving instructions): cum ar fi ca-s temperamentala, ca nu pot salva lumea si sufletele tuturor si nu-s responsabila pentru tot ce se petrece; ca daca dorm x ore, voi fi fresh y ore; ca-s sociala daca si nesociabila daca si-asa mai departe.
Nu stiu cum va iesi, ca n-am instructiuni anterioare sa-mi spuna.
Dar incerc.
O saptamana lina va doresc,
me
Doar ca ceea ce stii despre tine acum nu va mai fi valabil in 3 ani, poate. Iar intr-o situatie, oricat de bune ar fi instructiunile primite sau lectia invatata anterior, poti primi 100 de alte reactii la care nu te asteptai. Si tot ai nevoie de planul B. Deci totul tine de pregatire intelectuala, prezenta de spirit si noroc ? :-s
dap, de acord, insa pana sa treaca aia 3 ani poti face mai mult loc greselilor necesare, evitand suita eleganta de greseli redundante (din seria “intotdeauna fac asa…..”)
plus ca la finalul celor 3 ani macar inveti ceva š
E ceva cu cifra asta 3, mai ales la ani… in timp ce citeam postul mi-a venit in gand “Dragostea dureaza trei ani”… care, dupa ce mai tin minte din finalul cartii, nici ea nu ar tine 3 ani… cred ca e o cifra magica existentiala š
totul e magic – ar zice numerologii š
si as zice si eu š
Acum depinde si de ce fel de magie iti ofera, alba, neagra… galbena, rosie š
have you been smokin’ by any chance ?
Nop … doar o shaworma ieri de la arab š
so you haz been smokin’ š poate ti-au pus prea mult ardei iute, io stiu… š
“fara picant” š doar era sa ma patez ca nu mi-au inchis-o calumea… devin nostalgic dupa perioada cand servea arabul š
n-ar fi frumos acum sa-ti editez comentariul si sa scriu ca si cum ar fi vorbit un arab, nu ?
ma gandeam io š
ca tot vorbim despre shaorme, spre scarba unora :lol:, ai vazut ce limonada buna au ? fix acolo, din aia acra dulce acra dulce š
de cand mi-am luat ayran de la ei, acum vreo 4 5 ani, si am zacut in baie cam jumatate de zi, nu am mai luat nciodata ceva de baut de la ei š dar la ce reclama i-ai facut, poate o sa imi iau cu prima ocazie š
pfff…hiumanz
si legat de vorbitul unui arab, eu ma inteleg foarte bine cu arabii aia care mai sevesc acolo… eu ii zic cu mai multi castraveti, el imi zambeste, si nu imi pune deloc š
well, pe mine nu ma intreaba deloc de boia si ardei iuti.
nu a mi-as dori.
nu ca m-ar intreba delicat si eu as refuza.
nici macar nu am acces, e un fel de forbidden land.
ca si cum ar avea un scanner si cum le apar in campul vizual – zbeam !
poate e mai bine ca o iei standard, doamne stie cu ti-o facea daca o “personalizai”, cum am incercat eu in inconstienta mea š acum am trecut si eu pe cea standard š eu ma opresc ca risc sa le fac o vizita š